Cărți mici in raft mic. TC4-03,04

De data aceasta nu mai pot spune că sunt restantă, chiar daca sunt restantă, și mai aduc în tabelul suplimentar al jocului Transformări creative 2024 câteva obiecte. Daca tot sunt făcute... Drăguț ar fi fost sa le fi putut prezenta la timpul lor.

In fiecare luna sunt trei teme impuse și una la alegere, a patra: Fii creativ. 

Pentru luna martie materialele sunt: ziare, cărți, reviste - modificate, transformate etc. Anul trecut, în cadrul jocului de atunci, am făcut caseta dintr-o carte și am păstrat paginile scoase. Din acele pagini am meșterit trei cărți mici - la tema 4 din martie - pentru ce va fi cândva (cine știe când, dar am inceput!) o casa de păpuși. 

Bineînțeles că am început cu cărți și mobilier - n-as mai fi eu dacă n-aș pune căruța înaintea cailor. Oricum, bine și așa rău, având în vedere că am obiceiul sa lucrez după dispoziția de moment.

Cărticelele sunt înalte de 3 cm, groase de cca 0,5 cm și late de vreo 2 cm. Pot fi răsfoite/citite, dar - evident! - textul nu are sens.

In luna aprilie, materialele impuse au fost: ambalaje, cutii, carton. Ideea acestui raft mi-a venit de curând, văzând cărticelele.

L-am confecționat dintr-un pachet de "grisine care scot fum". Capacul pachetului e raftul de sus, unde am așezat doua vase din porțelan dintr-un set.

Ce țeapă am luat cu acest set de ceai! L-am comandat prin posta, la începutul anilor 1990. Apăruse moda cu acele cataloage pe care le găseai în cutia poștală. Și, răsfoind unul, mi-am oprit atenția pe setul in cauza. Nu erau scrise dimensiunile, dar poza era mare, obiectele păreau a fi numai bune pentru ceai (aveam de gând să-l folosesc pentru cafea - la noi nu prea se bea ceai). Prețul a fost mare - nu mai știu decât că a fost mare, nu și cât de mare! Până să-l comand am ezitat, spunandu-mi că la prețul acela as putea cumpăra unul cu șase cesti, nu cu doua. Nepragmatismul meu a învins, am completat talonul și l-am trimis. Pachetul a sosit destul de repede - de fapt, era un pachețel. "Sigur s-a încurcat comanda", mi-am zis, pentru că o mai pățisem (cel mai des in cazul cărților). Când am desfăcut cutiuța și-am văzut miniaturile mi-au ieșit ochii ca la melc! Am înghițit gălușca! N-aș fi inghitit-o, poate, dar revenind la revista am descoperit unde erau trecute dimensiunile: într-un dreptunghi galben, la margine de pagina, unde erau trecute și dimensiunile altor obiecte prezentate. Una peste alta, sunt drăgălașe - numai bune pentru o casa de păpuși.

Ursulețul este unul dintre mărțișoarele primite de la Rux, confecționat din sârma roz/mov pufoasa.

Casa de păpuși in proiect

Am tot amintit casa de păpuși. De la Rux am primit mai multe daruri, și premii, de la Provocări verzi. Între acestea, o carte cu diferite case de păpuși de construit, de mobilier și alte cele pentru păpuși. E o carte cu indicații și idei pentru o casa de păpuși cu cele necesare.

Am ales "stilul" casei, dar va fi o combinație, în fapt, pentru că am ales ce mi s-a părut mai simplu. Am și pregătit o cutie, pentru casa și am început să configurez încăperile. 

Ce ușor părea de făcut! Doar părea! Voi avansa, dar încetișor. Între timp adun diverse cutii care vor deveni mobilier in viitoarea casa. Dintre acestea, una de creveți am "decupat-o" pentru a fi dulap. 

N-am avansat nici cu dulapul, și-am făcu raftul de mai sus. Cu mobilierul - inclusiv pentru gradina - stau destul de bine pentru că unele sunt deja lucrate (tot cu ocazia jocurilor, cele mai multe) și unele se vor potrivi bine in noua casa.

Felicitare de Mărțișor. TC1 martie

Luna Mărțișorului e amintire la acest moment din anul 2024, dar tabelul pentru restanțele la jocul Transformări creative face parte din prezent, fiind deschis până prin 11 noiembrie.

Acestea fiind scrise, mă prezint cu o felicitare confecționată din carton și decupaje dintr-o revistă veche și o broșură reclama la un magazin (acele cataloage care sunt lăsate, în teancuri, pe la scările de bloc, să știe lumea ce promoții sunt prin super/hipermarket) Tema unu, martie: felicitare.

Din revista am decupat imaginea unor copaci din pădurea Bechet (oglindirea lor în apa Dunării n-a încăput pe cartonul bleu care e baza felicitării) Materialele lunii martie: ziare, cărți, reviste de care nu mai avem nevoie și pe care, in loc sa le aruncam, sa le transformam (sau sa folosim din ele pentru vreun un proiect)

Am lipit imaginea copacilor in primul rand, și pentru că, se pare, pusesem prea mult lipici, cartonul s-a cam ondulat - l-am îndreptat plasandu-l în "presatorul" util presării plantelor pentru ierbar. S-a îndreptat peste noapte.

I-am aplicat un decupaj mărțișor și un decupaj inima roz (din reclama decupate) Și... cu mana mea am scris "1 Martie" (nu am găsit ceva potrivit pe undeva și mi s-a părut că nu stric foarte tare aceasta felicitare cam... tablou.

Volumul 3 reconditionat. Semn de carte

Îmi plac romanele istorice mai mult decât manualele de istorie, dar nu acesta e motivul pentru care am ales sa recondiționez coperțile unui roman în trei volume: Regii blestemați. Recondiționarea - cam mult spus, totuși - e vizibila în cazul volumului trei, și e tema lunii iunie la Provocări verzi - 2024, Salvam cărți: Vacanta. Primul popas de... Poveste. 

Tema implică și un semn de carte, așa că am inceput cu acesta. Nu. 

De semnul de carte mi-am amintit când am vrut sa înscriu în tabel link-ul postării. Doar pozele sunt la inceput.

Semnul de carte e confecționat din denim culoarea petrolului și decorat cu o bucata de perdea alba colorata cu acrilice și ceva bronz auriu, dar și cu "linii" și contururi din silicon auriu cu sclipici și silicon verde.

Ca sa nu se lipească de pagini siliconul l-am presat cu degetele până nu s-a mai simțit lipicios.

Recondiționare cotor carte

Un roman istoric nu e tocmai o poveste deși, în general, autorii își mai lasă imaginația să zburde. Maurice Druon a coborât în istorie până în secolul al XIV-lea, documentandu-se foarte serios ( ajutat și de alții), dar și-a lăsat fantezia libera. N-am căutat să "separ" realitatea istorică de fantezie, dar m-am cam prins pe unde a fabulat. Unele episoade din carte (scrie in Introducere) sunt considerate de istorici ca fiind neverosimile. Oricum, n-am citit romanul (de doua ori, la distanță de ani) pentru acuratețea istorică.

Așa... Revenind la Provocări verzi... Am avut carton potrivit numai pentru cotorul volumului trei, care - culmea coincidenței! - era cel mai deteriorat.

N-am făcut mare lucru. Am lipit paginile care deveniseră volante - astfel încât să nu se desprindă de cotor și să permită bine deschiderea cărții. Am acoperit, cu o carioca, "zgârieturile" albe de pe coperta.

La volumele unu și doi am avut mai puțin de lucru - la volumul doi am reușit mai bine decât la primul. Doar am acoperit "zgârieturile" și am dichisit puțin cotoarele (paginile nu erau desprinse).

Clara, mesagera Provocări verzi-2024, e așezată pe volumele unu și doi, prezentând volumul trei cel dichisit mai cu spor.

Pe cotorul din carton albastru am scris cu dermatograf alb și am lipit peste banda adeziva, sa nu se șteargă. In afara de dermatograf aveam albe doar vopsea și acuarele - nu mă descurc să scriu cu așa ceva pe o suprafață mică așa că am făcut... alegerea firească.

Înscriu aceasta postare și în jocul Transformări creative 2024, în tabelul rezervat "restanțelor", pentru luna martie, tema 3 (recondiționare carte) și pentru luna februarie, tema 4: Fii creativ! (semnul de carte) 

Mulțumesc pentru sugestie, Mihaela!

Un pic despre roman

Seria de romane scrisă de Maurice Druon o am in trei volume (ediția 1977, Editura Cartea românească), cu titlul Regii blestemați. Din serie fac parte: Regele de Fier (1955) - despre regele Franței numit Filip cel Frumos și care pare că a rămas în istorie nu pentru reformele sale, ci pentru distrugerea Ordinului Templierilor; Regina sugrumată (1955) - despre Margareta de Burgundia, soția lui Ludovic al X-lea, zis Arțăgosul, care a urmat la tron tatălui său, Filip cel Frumos; Otrăvurile coroanei (1956) - despre Clemence, nepoata reginei mamă Maria a Ungariei, care pleacă în Franța pentru a deveni a doua soție a Artagosului; Legea bărbaților (1957) - în principal despre momentul morții lui Ludovic al X-lea care a avut doar o fata, cu Margareta de Burgundia, fiica ce se bănuia că e bastarda, și nu era dorită ca regina. Nu se dorea, în fapt, o femeie pe tron, așa că "șmecherii" de la Curte au căutat să dovedească faptul că, legal, femeile nu puteau moșteni tronul Franței; Lupoaica Franței (1959) - Isabelle, fiica lui Filip cel Frumos, căsătorită cu Eduard al II-lea, regele Angliei; Crinul și leul (1960) - în principal, despre Eduard al III-lea, al Angliei, Filip al VI-lea, al Franței. Când un rege pierde Franța (1977) pare că nu e in cele trei volume editate în România la acea vreme... (poate e, dar fara titlul care sa arate asta, cum e in cazul celorlalte). În volumele pe care le am scrie și despre Ioan I, regele necunoscut, care ar fi fost fiul Artagosului cu Clemence, dar înlocuit la botez pentru a nu fi otrăvit de cei care doreau tronul, începând o noua dinastie - evident, n-a fost niciodată pe tronul Franței sau altui stat.

Valiza cam departe de la indigo

Pe la jumătatea lunii ianuarie nu mi-am luat bagajul și am plecat. Revin acum cu un geamantan mic, confecționat dintr-o cutie de la "grisine" care scot fum.

Este tema cu numărul doi în jocul Transformări creative din luna martie. Materialele lunii: cărți, ziare, reviste etc..

Valiza ar fi trebuit să semene cat mai bine cu modelul prezentat de gazda jocului (v. mai sus link "Transformări"), dar Clara s-a mulțumit cu ceea ce i-am putut oferi.

Elementele obligatorii ale temei: ceva recuperat din reviste, cărți, ziare ("etichetele" lipite, în acest caz), curelele și mânerul.

Mi-a făcut mare plăcere să lucrez acest mic geamantan, în care voi pastra inele "fantezie", după ce se va plictisi Clara de el.

Din cauza de aparatura (și nepricepere) pozele sunt de o calitate mai slabă (decât de obicei). Am fotografiat etapele de lucru cu un telefon. Mai apoi, am luat tableta - nu am cabluri care sa conecteze cele două aparate (sunt și alte metode de conectare dar prea complicate pentru neuronul meu) așa că... am fotografiat pozele din telefon cu tableta. Distracția nu s-a terminat aici, dar nu va mai plictisesc cu abilitățile mele tehnice.

Micul geamantan l-am lucrat "la timpul lui", în martie, doar că... Abia acum reușesc să vă arăt ce am reușit să fac pentru tema doi a lunii martie. Mă descurc destul de greu, deocamdată, și cu plasarea link-urilor - fără mouse am senzația că am jumătate de neuron. Într-un fel, e un exercițiu bun inclusiv pentru creier (tot ceea ce făceam devenise automatism).

Lada geamantanului e dintr-un pachet mai mic, iar capacul din unul mai mare, ambele învelite în hârtie natur de la ambalaj. Interiorul e "căptușit" cu staniol argintiu. Balamalele sunt din piele maro. Din piele maro sunt și "colțarii", curelele și mânerul - curelele se închid cu "scai" și sunt decorate cu nu mărgeluțe "diamant" din plastic (recuperate de la o bluza).

Pe fiecare latură a micului geamantan am lipit decupaje de prin reviste.

In cureaua valizei e prins un "ziar" - o fâșie dintr-un articol decupat dintr-un ziar.

Pot spune că am o caseta mica pentru inele "fantezie".

Colajele de fotografii sunt cam haotice pentru că nu stăpânesc arta de a le edita pe tableta, fără mouse. Am cam lucrat "în orb" deoarece nu știu cum să păstrez deschise mai multe "ferestre": pagina cu editorul și secțiunea de fotografii... Explic de mă doare buricul degetului! Mai bine renunț la explicații și încerc să postez in tabelul "întârziaților" link-ul acestei postări.

Trebuie sa apară aici link-ul de mai jos pentru a fi validată înscrierea:

https://mniko.blogspot.com/2023/12/transformari-creative-2024.html