Umbreluța abundentei

Ca mine nu prea mulți pe lume - ceea ce e bine! M-am grăbit cu postările deoarece, in capul meu, tabelul lunii noiembrie se închidea în data de 10 noiembrie! Tabelul suplimentar s-a închis în 10. Deh! Așa e când mă cred Napoleon I și cred că pot face multe lucruri deodată! 

Acum sunt in relanti. Am readus postările la stadiul de schiță (ceea ce încurcă, un timp, accesul din tabel pe blog) și completez liniștită text și poze pentru tema doi a jocului amintit mai jos: La indigo! o umbrelă a abundenței. Bine că abundența nu e semințe de dovleac și de floarea soarelui! (chiar dacă sunt hrănitoare - doar că trebuie să mănânci semințele de pe un întreg câmp de floarea soarelui și semințele de la cine știe câți dovleci, dacă nu ai altă hrană).

Umbreluța pe care am făcut-o e agățată într-un trandafir japonez - nu e pericol să se împrăștie semințele pentru că le-am lipit cu silicon, între ele și de umbreluță (dacă-i dau cu auriu o pot agăța și în bradul de Crăciun).

Transformări creative, luna noiembrie, tema doi se prezintă din față așa:

și din spate așa:

Cel trei întunecate de jos sunt coji de fistic vopsite să pară că sunt vinete (și sunt lipite pe umbreluță)

E confecționată din trei piramide dintr-un cofraj de ouă.

Le-am învelit în hârtie creponată portocalie și lipit una de cealaltă cu adeziv - pentru a rezista lipitura am asigurat unirea piramidelor cu bandă adezivă transparentă peste care am lipit bandă adezivă decorativă primită de la Mihaela, gazda jocului.

Trei frunze, cele din spate, sunt confecționate din hârtie subțire dată cu lipici - mi-a plăcut cum arăta frunza folosită pentru borcanul cu lumânare. 

Frunza mică, ce se vede in față, e de mesteacăn (am lăcuit-o după ce s-a uscat la presat).

Umbreluța are mâner din sârmă roșie, cu mărgele la ambele capete. E umplută cu semințe de dovleac și de floarea soarelui.

Ghindută la intalnire

Vi-l prezint pe Ghinduță.

E un tinerel nu prea înalt (10 cm), nici prea frumușel, cam naiv de felul lui, dar cu suflet mare. Dacă-i făcut dintr-o ghindă, un sâmbure de migdală, ochi din paste făinoase colorate, gura din carton buretat și rămurele de vâsc lipite cu silicon nu poate avea suflet? Amintiți-vă doar de Pinocchio, care a fost plămădit din lemn, mai întâi. 

Ghinduță e inspirat dintr-o postare a Potecuței (Poteci de dor) la Miercurea fără cuvinte - e o rudă îndepărtată a celor de acolo.

Când in capul meu tabelul lunii noiembrie se închidea în 10 noiembrie m-am grăbit să postez și pentru Transformări creative, luna noiembrie, tema 4 - Fii creativ! - l-am postat pe Ghinduță când încă nu avea ochi. Și nici nu mi-am dat seama până de curând că ochii nu-i lipisem!

Are cu el o floare galbenă (dintr-un fost mărțișor) culeasă la repezeală pentru că s-a prezentat la întâlnirea cu Ghinduța fără măcar c-o floare! Un pomișor i-a oferit o frunză de la el, să pară mai bogat semnul de apreciere. Sigur, în creierașul lui nu era nevoie de o floare - doar se prezenta cu propria-i personalitate! 

Ghinduță s-a înțeles cu Ghinduța să se întâlnească la liziera unei păduri, unde știa el o băncuță ferită de ochii (și de gura) lumii.

A venit la punctul de întâlnire mai devreme, dar timpul trecea și Ghinduța nu venea!

Aștepta și mormăia; mormăia și se plimba, dar zâmbetul nu-l pierdea.

Seara se lăsa, dar Ghinduța nu se vedea.

Obosit de așteptare - poate și de întristare - s-a întins pe banca tare.

Dimineața a sosit și pe bancă l-a găsit.

Felicitare cu seminte

Tolomacă de serviciu, m-am grăbit din cale-afară să prind deschis tabelul din noiembrie! 😂 Era vorba să se închidă tabelul suplimentar, în 10 noiembrie! Probabil că lucrând zilele trecute cu ceva câlți aceștia mi-or fi ajuns în cap și mi-au lăsat neuronul fără oxigen.

Pentru a completa fără mare grabă am readus postările la forma de schiță -nu voiam să vadă prea multă lume... mai nimic.  Mă grăbisem, și-am postat (fără detalii) felicitarea cu semințe de floarea soarelui pentru tema unu din jocul Transformări creative noiembrie.

Prea multe nu sunt de spus. Am folosit un carton albastru ca bază și l-am colorat - în jurul ovalului - cu creioane cerate primite de la Mihaela (gazda jocului), la Adventul Exploratorului Creativ de anul trecut. Pe aceasta bază am lipit tot carton albastru, fără să-l mai colorez (decupat după un tipar). După ce am colorat am lustruit cu un șervețel până nu s-a mai luat culoarea.

Medalionul din mijloc, în care sunt lipite semințele, e conturat după o etichetă de la o haină (am păstrat eticheta pentru că mi-a plăcut); cartonul-medalion e un rest de altă nuanță decât baza.

Semințele albe de floarea soarelui sunt vopsite cu bronz auriu; cele negre sunt numai lăcuite. În mijloc e un sâmbure mititel de la habar nu am ce pe care l-am vopsit cu roșu.

Clara, pisica neagră și creatura

Am adunat mai multe pietre și pietricele de când cu jocurile de creativitate, dar când să mă apuc de treabă... Hopa! Ia pietrele de unde nu-s. Le-am pus bine, asta-i sigur! Până una alta, pentru tema 22 (Pietre animate) din jocul Provocări verzi, Salvăm păpuși, am folosit două pietre care erau în jardiniera din dotarea originală a balconului.

Pietrele fac parte din natură; în noiembrie este cu elemente din natură în jocul Transformări creative 2024 așa că, pisica și creatura, însoțite de Clara, se prezintă și acolo cu multă bucurie!

O pisică neagră, romantică îndrăgostită, stă pe-un gard și-admiră Luna. Pâș, pâș, prin spatele ei, se strecoară o creatură. Șoricel să fie, oare? Așa s-ar fi vrut, dar e ceva nedefinit, cu ochi și botic, care - după cum pare - se teme de pisic. 

Repede se deplasează și-n chipiul Clarei se refugiază. Pisica, pe gard, n-are nicio treabă cu mica creatură care-i tot pe grabă. 

Pe o piatră cenușie am vopsit cu alb (vopsea lavabilă, pentru că altceva nu mai am). Mai apoi, cu acrilice, am pictat tot ce se vede. După ce bine s-a uscat un strat de lac am dat. 

Creatura mică e dintr-o pietricică vopsită cu lavabilă. 

Are și botic (roșu acrilic amestecat cu alb lavabil - s-au combinat perfect!); ochii sunt desenați cu negru acrilic și punct alb cu lavabilă,  urechile cu gri dermatograf și cu rozul mai sus explicat (conturate cu marker negru). Peste toate e dat un strat de lac. 

Am avut și modele, să mă inspir! 

Pozele din colaj sunt extra-proaste pentru că am fotografiat cu telefonul din câte un videoclip deschis pe tabletă - să am modelele la îndemână - și apoi... am fotografiat pozele din telefon cu tableta! Cam alambicat, dar nu am mai găsit videoclipurile. Am fotografiat imagini din videoclipuri pentru că am lucrat in timp ce ascultam gargara unora care candidează la funcția cea mai înaltă din stat, și tableta nu permite două pagini deschise simultan (adică permite, dar dacă mut de la video la poză trebuie să reiau videoclipul de la început).

Am cam bătut apa in piuă, dar v-am cam spus cum am făcut.

Chip și Dale la Provocări verzi

Chip și Dale, din desene animate, se numără între personajele care tare mi-s dragi - nu pentru că fac parte din copilărie, ci pentru că sunt tare simpatici, iar actorii care le-au împrumutat vocea s-au priceput. Cred că aș avea coșmaruri să-i aud pe Chip și Dale vorbind românește! Groaznic sună vocile celor câțiva oameni, români, care dublează vocile unor personaje din desene animate și filme pentru copii.

Personajele au fost create, în 1943, de Walt Disney. Chip e mai isteț, mai logic; are nas negru, mititel, și ciuful dintre urechi e mai neted, mai aranjat. Dale e zăpăcit și impulsiv, cu simțul umorului dezvoltat; are nas roșu, mai mare decât al lui Chip, iar ciuful dintre urechi e ciufulit. Așa sunt (și) cei doi din desenele animate.

Chip și Dale meșteriți de mine pentru Provocări verzi, Salvăm păpuși, tema 23, nu au mutrișoarele simpatice și drăgălașe ale originalelor - evident! 

Chip are nasul negru, dar mai mare decât al lui Dale (pentru că așa au fost mărgelele din recuzită). Dale are 11,5 cm înălțime, Dale e înalt de 11 cm. 

Clara, mesagera Provocări verzi 2024, a fost asaltată de Chip și Dale. Fată bună, nu i-a alungat și se străduiește să le acorde atenție în mod egal. In poza de mai jos le lipsește ciuful cele doi (în timp ce făceam poza părea că le lipsește ceva... Am înțeles ce abia când am încărcat poza aici)

Sunt confecționați din niște resturi textile rămase de la o haină care nu mai putea fi purtată, și care imită pielea întoarsă. 

Partea maro deschis e din piele întoarsă, rămasă tot de la o haină. Rozul de la urechi e fetru, ciuful e din fire maro pna, boticul alb și partea albă a cozii e dintr-un rest de la o bluză, dunga neagră e catifea și ciuful alb al cozii e pna.

Am decupat două tipare pentru corp și le-am lipit pe margine - in interior, până în jumătatea de jos a capului, am introdus puțină melană (de-aș fi cusut cu mașina cele două părți ar fi fost mai dolofani Chip și Dale, dar numai lipite se dezlipesc dacă îndes prea multă melană). Lăbuțele de sus (brațele) sunt lipite două câte două bucăți.

Chip și Dale pornesc în pas vioi spre Transformări creative 2024 din luna februarie, tema 4: Fii creativ!

Chip și Dale se distrează minunat 😃 chiar dacă sunt făcuți după tipare nu prea reușite, inspirându-mă pentru ei din mai multe poze descoperite pe net! Sunt cam țepeni băieții, dar pe bune: sunt hazlii!  Laudă-te, gură, că alții nu se-ndură. 😊